O alta componenta a artei este literatura. . Literatura, aşadar, a fost şi mai este considerată artă a cuvîntului, un limbaj deviat de la norma vorbirii comune.

    Dragostea, natura, patriotismul, lupta de eliberare naţională şi socială, geniul, destinul, războiul şi altele sînt teme importante ale literaturii române şi universale, corespunzînd problemelor fundamentale ale omului şi societăţii. Faptul că temele majore ale literaturii reflectă problemele cele mai profund şi mai general umane dovedeşte că în centrul creaţiei literare se află omul.

       Daca definim conceptul de arta poetica ne referim la ansamblul de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre venirea lui in Univers si despre misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza. Registrul silistic se individualizaeaza prin sintagme poetice ce contin metafore ; prin imagini vizuale , auditive, dinamice , olfactive ,printr-un limbaj poetic expresiv,plastic.”Plastica – la fel ca si muzica- nu poate fi decat un element al acelei sinteze de forma , de sunet si de inteles care formeaza arta cuvantului : poezie lirica. Poezia si plastica se intregesc , dar nu pot sa se confunde . “Adevarata plastica in poezie e intotdeauna sugerata” afirma Ion Pillat .
Calinescu referindu-se la intrepatrunderea artelor si la necesitatea pastrarii comunicarii intre artisti afirma : “ Noi scriitorii vrem sa stim ce probleme artistice preocupa pe arhitecti , sunt incredintat ca artistii vor sa afle ce gandeste scriitorul , poetul , estetul despre punctele commune tuturor artelor (perspectiva , culoarea , omul , muzicalitatea , etc ) […] Trebuie pastrata totusi acea unitate intre oamenii de creatie “ .
Nu se pot disocia artele , ele se completeaza si se intrepatrund . Sinestezia valorilor isi gaseste expresia cea mai profunda pe taramul artelor.

Componentă a literaturii naţionale, literatura pentru copii include totalitatea creaţiilor care, prin profunzimea mesajului transmis, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se dovedesc capabile să intre într-o relaţie afectivă cu cititorii lor.

Cartea îi oferă celui ce o parcurge, pe lângă satisfacţiile pe care le aduce orice fapt de lectură, prilejuri unice de reflexie şi de trăiri spirituale.Ea îndeamnă la introspecţie, contribuie substanţial la formarea şi modelarea personalităţii şi comportamentului cititorului.Poate de aceea cartea este mereu prezentă în viaţa omului modern.  Cu toată „concurenţa” televizorului sau a calculatorului cu acces la diverse reţele de Internet., lectura rămâne una din cele mai intense, mai educative şi mai răspândite activităţi.